Orașele României, ținte nucleare strategice

Zilele trecute am citit un raport care prezenta lista obiectivelor vizate de un atac nuclear american executat împotriva blocului sovietic în anii 50–60. Între aceste obiective se numărau și orașe din România, cu populații însumând milioane de oameni.

Am rămas pe gânduri după ce am văzut acea hartă, pentru că am realizat că fundamental lucrurile au rămas la fel, chiar și acum, după 60 ani.

Loviturile nucleare executate în zonele urbane nu vizau cu precădere uciderea populației civile, ci distrugerea capabilităților militare și industriale aflate în acele orașe. Civilii erau victime colaterale.

Atunci, orașe precum Arad, Bacău, Brașov, București, Buzău, Craiova, Fetești, Focșani, Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Timișoara erau pe lista de atac nuclear american împotriva blocului sovietic.

Pentru bombele nucleare de 1.200 kilotone, estimarea numărului morților în aceste orașe și în zonele limitrofe, este:

• Arad, 77.420 de morți;
• Bacău, 114.230 de morți;
• Brașov, 210.230 de morți (Brașovului îi erau alocate două lovituri nucleare);
• București, 557.570 de morți (Bucureștiului îi erau alocate trei lovituri nucleare);
• Buzău, 77.370 de morți;
• Craiova 114.230 de morți;
• Fetești 6.880 de morți;
• Focșani, 63.090 de morți;
• Ploiești, 26.830 de morți;
• Satu Mare, 28.310 morți;
• Sibiu 80.750 de morți;
• Timișoara 51.350 de morți.

Lista loviturilor nucleare americane prevăzute pentru România era mai mare și includea și alte orașe, baze aeriene și zone industriale.

Astăzi lucrurile nu s-au schimbat, ci doar s-au transformat. România nu mai este parte din Tratatul de la Varșovia, iar pericolul unui atac nuclear american asupra teritoriului țării noastre nu mai există.

Pericolul nuclear la adresa României nu a dispărut însă. Este la fel de prezent ca întotdeauna, iar pe fondul actualului conflict din Ucraina, răsună la fel de acut precum în zilele războiului rece.

Acum suntem în NATO, iar orașele României vizate în trecut de un atac nuclear al Statelor Unite au trecut acum, cel mai probabil, pe lista Rusiei.

Ne putem apăra de un astfel de atac?

SUA și Rusia sunt țările care dispun în prezent de sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune. De asemenea, India, Israel și Japonia, dispun de asemenea sisteme.

În România, la Deveselu există o bază aparținând US Navy echipată cu rachete cu capabilități de interceptare împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune.

Aceasta este o premieră, deoarece până nu de mult, doar din SUA, URSS și apoi Rusia, a existat capabilitatea de a executa interceptări asupra rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune.

La Deveselu sunt staționate 24 de rachete anti-balistice SM-3 Block IB, având o rază de acțiune și altitudine de zbor de circa 1.000km, sistemul devenind operațional la Deveselu în anul 2016.

Vor fi însă aceste SM-3 folosite pentru a intercepta rachete balistice care ar ataca orașele României, sau pentru a intercepta rachete balistice care se îndreaptă spre ținte cu o importanță militară pentru Statele Unite, din alte regiuni ale Europei de Vest? Aceste ținte cu o importanță militară deosebită, cuprind cel mai probabil concentrările de trupe americane în Europa, precum în cazul bazelor aeriene Ramstein, Spangdahlem și Aviano.

Și până la urmă ar fi nerealistă așteptarea că Statele Unite și-au instalat capabilități de apărare în țara noastră pentru a apăra orașele României. Din punct de vedere militar și economic ar fi “bad business”.

Și totuși, este bine că avem un scut antirachetă american pe teritoriul României, chiar dacă nu ne apără pe noi? În perspectiva unui război al NATO cu o putere nucleară externă, România s-a mai ales cu încă o țintă nucleară. Din punct de vedere strict militar însă, în economia generală a unui război, acest sistem poate ajuta la creșterea șanselor de supraviețuire a trupelor americane din Europa, ceea ce este desigur benefic.

De ce am spus “o putere nucleară externă” și nu am numit explicit Rusia? Deoarece se susține că scutul de la Deveselu nu are rolul de a intercepta rachete rusești, așa că este bine să menționăm varianta oficială în lipsa unor alte date.

Referitor la Rusia, și aceasta dispune de un sistem de apărare anti-balistic, dar care are capabilități mai limitate ca și altitudine și rază de acțiune de interceptare comparativ cu sistemul american. Sistemul rusesc are însă o sarcină mult mai specializată, și anume apărarea exclusivă a Moscovei.

Sistemul rusesc, A-135, dispune de 68 de interceptoare capabile să neutralizeze rachetele balistice lansate împotriva Moscovei atunci când acestea se află la o înălțime de 80km deasupra orașului. Acest sistem este în curs de a fi înlocuit cu S-500 Prometeu care are o rază de acțiune mult mai mare și este mai apropiat de performanțele sistemului american.

După cum putem vedea, cele două mari puteri nucleare au capabilități de lovire, dar și de apărare. Țările satelit nu au dispus în trecut și nu dispun nici în prezent de capabilități de apărare împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune, sau dispun doar teoretic acum, pentru că în mod real nu pot exercita nici un fel de control asupra acestor sisteme de apărare.

România a făcut un pas mare înainte prin achiziționarea sistemului american Patriot care are capabilitatea de a intercepta rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, precum Iskander.

Rusia dispune însă de 306 rachete balistice cu rază lungă de acțiune care au capabilitatea de a livra la țintă 1.185 capete nucleare. Sistemul Patriot nu este proiectat pentru a face față acestui tip de amenințări.

Tristul adevăr este că orașele României, cândva ținte fără apărare ale rachetelor balistice americane, sunt acum ținte ale rachetelor balistice aparținând Rusiei.

În aceste orașe trăim noi și mult mai important trăiesc cei dragi nouă și știm cu siguranță că România nu a dispus și nu dispune de capabilități de apărare proprie împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune.

Putem face însă ceva pentru a salva vieți și a ne proteja orașele în cazul unui război nuclear între NATO și Rusia?

Prin achiziționarea sistemul Patriot am făcut primul pas pentru a ne apăra împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă de acțiune.

Poate vor urma și alți pași. Cine știe…